Interviu cu Dr. Irina Oane, medic neurolog din Campania “NU TE ASCUNDE”In jur de 20 la sută din pacienții cu epilepsie sunt diagnosticați eronat. ,,De multe ori este dificil să recunoaștem o criză de epilepsie, pentru că aceste crize pot fi extrem de subtile, adică să rămână doar în planul subiectiv al pacientului. El experimentează senzația, nu spune nimănui, prin urmare nimeni nu-și dă seama”, a atras atenția dr. Irina Oane, medic neurolog în cadrul unui interviu video.,,O criză de epilepsie spune o poveste, povestea zonei din creier în care se întâmplă acest scurtcircuit”, a spus dr. Irina Oane, care a descris acest scurtcircuit.Dacă scurtcircuitul se întâmplă în zona creierului care se ocupă de limbaj, atunci pacientul nu va mai vorbi în criză. Dacă în criză scurtcircuitul se întâmplă în zona memoriei, atunci pacientul poate să experimenteze în criză diverse senzații ciudate, să își aducă aminte amintiri din trecut, să i se pară că ceea ce trăiește este un vis sau din contră, lucruri familiare, chiar dacă este la el acasă, să nu le mai recunoască.În mod uzual, crizele de epilepsie sunt scurte, de aceea este foarte important ca cei din jur să filmeze o criză de epilepsie, pentru că aceasta este informația primară și cea mai importantă cu care putem veni la medic.,,Atunci când pacienții se prezintă la medic, vin cu povestea relatată de cei din jur, iar de cele mai multe ori cei din jur filtrează ceea ce se întâmplă prin emoțiile lor și transmit mai departe foarte puțin din ceea ce se întâmplă cu adevărat”, a atras ateenția medicul neurolog.Specialista a spus că pot fi ușor confundate crizele de epilepsie cu sincopele. ,,Aceste sincope sunt practic o criză la inimă și nu la creier. Iar pentru că diagnosticul de multe ori este fin, ar trebui pus de către un specialist, un medic neurolog, de preferat cineva care are experiență în a pune acest diagnostic”, a precizat dr. Irina Oane.În ceea ce privește tratamentul în epilepsie, acesta poate avea 2 direcții.,,În principal, 70% din pacienții cu epilepsie reușesc să controleze boala, adică să țină în frâu crizele, să nu mai apară crize, luând o pastilă, corect administrată, în funcție de tipul epilepsiei lor. 30% dintre pacienți nu sunt la fel de norocoși și fac crize, cu toate că-și iau corect medicamentul. În cazul acesta, tratamentul este non-medicamentos, adică putem oferi alte alte proceduri”, a afirmat medicul.Dacă epilepsia este cauzată de o modificare a creierului, se poate acționa asupra acelei zone din creier. ,,De cele mai multe ori, pacienții care sunt complet controlați, care nu mai au crize sau care au crize foarte scurte și nu le impactează capacitatea de a răspunde, de a-și desfășura activitatea, pot să ducă o viață perfect normală. Femeile cu epilepsie pot să aibă copii, tații cu epilepsie pot să iasă în parc cu copiii, să se dea cu bicicleta, să meargă la mare, să facă sport. Își permit toate libertățile pe care le are o persoană care nu au acest diagnostic”, a spus dr. Irina Oane.Neurologul a precizat că persoanele cu epilepsie trebuie să-și înțeleagă boala și să fie de acord să urmeze acest tratament, să înțeleagă că tratamentul nu-i desparte de viața normală, ci îi ajută să ducă o viață cât mai normală.
Dr. Irina Oane, medic neurolog: O criză de epilepsie spune o poveste – YouTube
2 Tratamentul epilepsiei un scut împotriva efectelor boliiInterviu Conf. univ. dr. Ioana Mîndruță, coordonator în Programul Național de Epilepsie, din Campania NU TEASCUNDEIn România primesc tratament pentru epilepsie, în medie, 150.000 de pacienți. Majoritatea persoanelor cu epilepsie duc o viață normală, în condițiile în care au un diagnostic corect și își tratează corect boala. Conf. univ. dr. Ioana Mîndruță, coordonator în Programul Național de Epilepsie, susține că secretul stă într-o comunicare ritmică cu medicul, adaptată nevoilor pacientului, pe înțelesul acestuia și cu empatia necesară.,,Acești oameni nu au niște restricții deosebite, nu trebuie decât să-și calibreze existența și să se adapteze fără să renunțe la nimic, fiind atenți la excese și luându-și medicația corectă”, a declarat conf. univ. dr. Ioana Mîndruță, coordonator în Programul Național de Epilepsie și medic neurolog implicat în campania ,,Nu Te Ascunde”, o inițiativă care îi ajută pe români să înțeleagă mai bine epilepsia și îi încurajează pe pacienții diagnosticați cu această afecțiune să continue eforturile de administrare a tratamentului necesar.Potrivit medicului, acești pacienți cu epilepsie care reușesc să ducă o viață normală dau atenție administrării medicației în mod constant și țin legătura cu medicul.,,Nu, nu e ușoară această comunicare. Nu este întotdeauna naturală, nici pentru pacienți și nici pentru medic. Dar barierele astea trebuie depășite, iar cei care reușesc uită că boala a existat, încât merită să facem totul pentru controlul bolii. Și asta este modul cel mai simplu”, a declarat conf. dr. Ioana Mîndruță, coordonator în Programul Național de Epilepsie.Medicul neurolog a spus că tratamentul începe întâi cu discuția stilului de viață și în acest sens, sunt o serie de recomandări pentru un stil de viață sănătos, care ajută cu siguranță și la controlul crizelor.,,Tratamentul ideal este corect ales în funcție de tipul de criză, în funcție de forma clinică a epilepsiei. Cu cât alegi mai corect tratamentul, vei crea o încredere, pentru că pacientul va obține rezultate imediat. Îi vei crește încrederea că este pe drumul cel bun și sigur că da, vei limita efectele bolii foarte rapid, pentru că, își va menține locul de muncă, va dobândi din nou permisul de conducere, dacă boala este controlată”, a arătat conf. dr. Ioana Mîndruță.În 30% din cazuri se poate ajunge în situația în care, în ciuda unui tratament corect, boala să nu poată fi controlată și în special în această etapă numită farmaco-rezistență, este important accesul la centre specializate care pot oferi tratamente chirurgicale. Medicul a povestit că sunt și persoane cu epilepsie car renunță la tratament fără să întrebe specialistul.,,Nu pot să spun decât că acțiunea medicamentelor este foarte importantă, ele sunt ca un scut împotriva efectelor bolii. Cu cât acest scut este mai bine construit și cu cât apelăm la el în mod constant, cu atât controlul bolii este mai bun. Dacă vom oscila în a ne administra medicația, vom tot uita o doză, vom tot amâna orele de administrare, acest scut începe să aibă diverse breșe și când este mai greu, când se adaugă un stres, o noapte nedormită, moment în care avem nevoie de toate forțele organismului, atunci nu ne mai ajută. Ne întâlnim des cu pacienți care nu-și respectă medicația din diverse motive și vin cu crize grave, cu status epilepticus, cu momente de mare încordare pentru că le afectează viața, le afectează funcțiile vitale, pentru că le pun viața în pericol în mod semnificativ”, a atras atenția conf. dr. Ioana Mîndruță, care-i îndeamnă pe pacienți să meargă la medici și să țină legătura cu aceștia.
Conf. dr. Ioana Mîndruță: Tratamentul epilepsiei un scut împotriva efectelor bolii – YouTube
3 Interviu cu campionul David Popovici in cadrul Campaniei ” Nu te ascunde”
David Popovici vorbeste despre un episod din viața sa si despre vizita la medic care i-a schimbat viața, dar și despre felul în care decurge o zi obișnuită, dar foarte aglomerată.În jur de 500.000 de oameni suferă de epilepsie în România. Dintre aceștia, doar 150.000 sunt diagnosticați. Urmând tratamentul potrivit, o persoană care suferă de epilepsie se poatee bucura de o viață împlinită. David Popovici, primul înotător român dublu campion mondial la natație, a ales să fie ambasadorul campaniei de conștientizare a epilepsiei ,,Nu Te Ascunde”. El a avut în copilărie convulsii febrile.Despre acest episod din viața sa, despre o vizită la medic care i-a schimbat viața, dar și despre felul în care decurge o zi obișnuită, dar foarte aglomerată, a povestit campionul David Popovici.Sportivul își începe activitatea dimineața devreme, după ce mănâncă , se duce la antrenament, apoi la sală sau are sală înainte, depinde de zi, apoi merge și la școală, și până la finalul zilei mai face un al doilea antrenament. Între cele două încearcă să și doarmă și să se refacă după activitatea fizică. Zilele lui bune sunt atunci când ajunge acasă de la al doilea antrenament în apă pe la ora 19. ,,Atunci e cam singurul meu timp liber, dar sunt prea obosit să mai fac ceva. Zile perfecte sunt și zilele în care am avut vacanță sau în care am fost la mare. Numai că nu după multe zile perfecte în care n-am făcut decât să mă relaxez, mi-am dat seama că mă plictisesc extrem de tare și că am nevoie de cineva care să-mi zică la ce oră să fie undeva. Pentru că sunt într-un fel prea disciplinat ca să mă bucur eu de vacanță și mi-a intrat în sânge toată rutina asta”, a mărturisit David Popovici.În opinia înotătorului, ziua ar trebui să aibă cel puțin 35 de ore ca să poată face tot ce și-ar dori: antrenamente, sală, recuperare, timp cu prietenii, plimbări cu bicicleta.De înot s-a apucat după o vizită la medicul ortoped, care a descoperit că avea niște probleme cu spatele, probleme comune și atunci medicul i-a recomandat să facă sport. Și nu de orice sport, ci de înot.,,Asta era soluția pentru mine. A funcționat de minune și când am început să dau semne că-mi revin și că devin din ce în ce mai sănătos. Am ales totuși să continui cu sportul pentru că îmi plăcea mult prea mult cum mă făcea apa să mă simt. Dacă părinții mei nu ar fi ascultat sfatul medicului, sigur aș fi avut un spate mai strâmb”, a spus David Popovici.Campionul a mărturisit că îi este recunoscător acestui medic fiindcă a fost profesionist și a știut să dea cea mai bună recomandare. Dar aceasta nu e singura vizită la medic care i-a schimbat viața lui David Popovici.,,La un an eu am avut convulsii febrile, cred că a fost unul dintre cele mai stresante evenimente din viața părinților mei și am fost chiar suspectat de epilepsie. Ai mei au eliminat această suspiciune cerând sfatul, de fapt vizitând medici neurologi. Și faptul că te duci la medic și ceri un sfat , o simplă consultație te poate poate salva de foarte multe afecțiuni, inclusiv de epilepsie. A fost și cazul meu. Ai mai au știut ce să facă, au recurs la un expert”, a povestit campionul mondial la natație David Popovici.Acesta este si motivul pentru care a devenit Ambasadorul campaniei ,,Nu Te Ascunde”, o inițiativă care îi ajută pe români să înțeleagă mai bine epilepsia și îi încurajează pe pacienții diagnosticați cu această afecțiune să continue eforturile de administrare a tratamentului necesar.,,Este importantă această campanie. Ai mei m-au învățat încă de când era mic să ajut de ori câte ori pot și să încerc să fie un om cât mai bun. M-au învățat că nu toată lumea pleacă de la aceeași linie de start. Unii sunt defavorizați și în măsura în care se poate trebuie ajutați de către noi, cei care am avut mai multe șanse. Din fericire, celor care suferă de epilepsie aș vrea să le spun că cel mai bun lucru pe care pot să îl facă, cel mai important este să se ducă la medic, să înțeleagă că nu e nicio rușine în asta, nicio jenă, pentru că toți ne naștem diferiți și este foarte important să nu te ascunzi”, a afirmat David Popovici.Înotătorul mondial David Popovici despre vizita la medic care i-a schimbat viața – YouTube
4 Dacă cunoaștem diagnosticul, nu mai avem aceleași temeri, că de fapt, fricile oamenilor sunt legate de intoleranță, de necunoaștere”, a spus Ileana Ștefan, care s-a implicat în campania educațională de conștientizare a epilepsiei, numită „Nu te ascunde!”.In România, în anul 2020 erau aproximativ 125.000 de pacienți diagnosticați cu epilepsie, conform statisticilor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). ,,La nivelul anului 2020 au fost circa 13.000 cazuri noi de epilepsie atât la copii cât și adulți , iar numărul este în creștere de la un an la altul”, a declarat Ileana Ștefan, directorul executiv al Asociației Pacienților cu Epilepsie din România.Stigmatizarea persoanelor cu epilepsie lasă o amprentă puternică aspura pacienților cu această afecțiune, în special asupra copiilor.,,Părinții ar trebui să deschidă subiectul cu copilul foarte devreme, imediat ce află diagnosticul. Asta recomandă și medicii pediatri să vorbească foarte deschis despre natura diagnosticului și să accepte voința copilului dacă acesta vrea să comunice sau nu mai departe boala lui”, a spus Ileana Ștefan.În opinia directorului executiv al Asociației Pacienților cu Epilepsie din România, este foarte importantă sensibilizarea școlii.,,Copiii trebuie să știe despre această boală și începem de la educator, învățător, profesor, diriginte, în funcție de nivelul școlar. Dacă aceștia știu cum se acordă primul ajutor, dacă știu despre diagnosticul copilului, știu cum să-l protejeze, știu să explice copiilor și să nu fie marginalizat”, a explicat reprezentanta pacienților.Dacă în cursul orelor opționale de la școală, în cele de la dirigenție, s-ar vorbi despre epilepsie și despre alte boli des întâlnite, atât la copii cât și la adulți, elevii s-ar familiariza cu ele, nu s-ar mai speria de cuvântul epilepsie și ar învăța să ofere primul ajutor.,,La adulți este și mai dificil. Sunt marginalizați și ei își ascund diagnosticul pentru a nu-și pierde jobul, prietenii. Oamenii îi judecă”, a atras atenția Ileana Ștefan.Persoana bolnavă de epilepsie este considerată o persoană inaptă, un pericol social, ceea ce nu este adevărat. ,,Se face o confuzie între epilepsie și nebunie, dar nu au nicio legătură”, a mai spus directorul Asociației Pacienților cu Epilepsie din România. Adulții cu epilepsie au probleme cu angajatoriiÎn România, multe companii se feresc să angajeze persoane bolnave de epilepsie, deși este discriminatoriu și ilegal.,,Angajatorii solicită, indiferent de diagnostic, semnarea unei declarații pe propria răspundere că angajatul nu suferă de epilepsie sau alte boli neurologice sau cardiologice, ceea ce nu este normal”, a semnalat Ileana Ștefan.Îngrădirea dreptului la muncă îi determină pe mulți pacienți să-și ascundă diagnosticul.,,Nu sunt înțeleși în adevăratul sens al cuvântului. Oamenii nu știu câte forme de epilepsie există, că sunt unele foarte ușoare, unele sunt controlate. 70% din epilepsii sunt controlate medicamentos. Important este ca și pacientul să-și ia tratamentul, adică să se țină de tratament”, a afirmat directorul Asociației Pacienților cu Epilepsie din RomâniaDiscriminarea și stigmatizarea persoanelor cu această boală este un fenomen prezent în Europa. Un studiu din 2016 din Franța scotea la iveală că una din 2 persoane își ascunde diagnosticul. 11% dintre francezi nu și-ar lăsa un copil să se joace cu un alt copil cu epilepsie.,,Ar trebui să acceptăm acest diagnostic de epilepsie, să încercăm să avem minime cunoștințe pentru a putea ajuta. Dacă cunoaștem diagnosticul, nu mai avem aceleași temeri, că de fapt, fricile oamenilor sunt legate de intoleranță, de necunoaștere”, a spus Ileana Ștefan, care s-a implicat în campania educațională de conștientizare a epilepsiei, numită „Nu te ascunde!”.
Ileana Ștefan: Ar trebui să acceptăm acest diagnostic de epilepsie – YouTube
5 Intterviu cu Daniela Stanov, UCB Pharma România: Pacientul cu epilepsie merită dreptul la o viață normalăhttps://360medical.ro/…/video-daniela…/2022/10/21/
La nivel mondial peste 65 de milioane de oameni suferă de epilepsie. Potrivit medicilor prezenți la prima ediție a dezbaterii ,,Epilepsy 360”, organizată de redacția 360medical.ro, epilepsia afectează 1% din populația globală, procent valabil și în România. ,,Aflarea diagnosticului de epilepsie este urmată de cele mai multe ori de o avalanșă de sentimente copleșitoare: teamă, frică, dorință de izolare, de negare a diagnosticului”, a precizat Daniela Stanov, Head of CNS Department România UCB Pharma.
La dezbaterea ,,Epilepsy 360”, un eveniment online din seria conferințelor 360 APT, Acces, politici, terapii s-a subliniat de către invitați necesitatea prezentării la medic, a diagnosticării bolii, dar și controlul acesteia și neîntreruperea tratamentului. Compania UCB Pharma a lansat recent campania educațională „Nu te ascunde!”, al cărei scop este informarea corectă asupra înțelegerii epilepsiei și încurajarea pacienților diagnosticați cu epilepsie să continue eforturile de administrare a tratamentului necesar.
,,Campania Nu te ascunde! este un vis pe care l-am avut de foarte mulți ani și în sfârșit l-am putut pune în practică. Campania Nu te ascunde este o campanie educațională ce-și dorește să vină în sprijinul pacienților cu epilepsie și, mai ales, să crească adresabilitatea acestora la medicul neurolog. Numele campaniei nu a fost ales întâmplător. Ideea de la care am pornit a fost aceea că pacientul cu epilepsie, ca oricare dintre noi, merită dreptul la o viață normală. Și da, acest lucru este posibil. 70% dintre persoanele cu epilepsie pot obține un control al crizelor dacă urmează tratamentul potrivit, prescris de către medicul neurolog, dar mai ales dacă au continuitate al acestui tratament”, a subliniat Daniela Stanov, Head of CNS Department UCB Pharma România.
Ambasadorul campaniei ,,Nu Te Ascunde” este campionul mondial la natație David Popovici. ,,De ce David? Pentru că el pentru noi a semnificat speranța, a semnificat faptul că totul poate deveni posibil. Un copil care a avut ceva probleme de sănătate în copilărie, printr-o vizită la medic și-a schimbat viața. Și este David cel de astăzi David ne-a arătat că totul totul este posibil. Campania Nu te ascunde ne dorim să fie doar începutul unei lungi, poate grele, dar și foarte frumoase, călătorii care are ca scop final îmbunătățirea vieții pacienților cu epilepsie. Dacă vom reuși să facem acest lucru, chiar și pentru un număr mic de pacienți cu epilepsie, atunci niciun efort nu a fost prea mare, și a meritat cu cu prisosință”, a afirmat reprezentanta UCB Pharma România.6. Mai toată lumea cunoaște epilepsia sub forma crizelor tonico-cronice generalizate, acelea în care pacientul își pierde conștiența și se zbate. Dar există zeci de feluri diferite de crize de epilepsie, care de multe ori nu sunt recunoscute de părinți sau poate chiar nici nu sunt observate de părinții copiilor care suferă de epilepsie. ,,Toți pacienții, toți părinții sunt terifiați de cuvântul epilepsie, de aceea trebuie demitizat acest cuvânt pentru că lumea îi atribuie uneori chiar conotații supranaturale”, a declarat prof. univ. dr. Dana Craiu, Președintele Societății Române Împotriva Epilepsiei.Renumitul profesor neurolog pediatru atrage atenția că epilepsia este o boală a creierului ca oricare alta.,,Este o boală în care creierul se descarcă electric și apar aceste manifestări clinice bruște, care sunt crizele. Sigur că din punctul de vedere al medicului, epilepsia poate că este o boală mai ușoară decât alte boli, de exemplu astm bronșic cu care nu poți să faci sport, nu poți să faci activități, ajungi prin spitale frecvent. Este mai ușoară decât diabetul care poate să ducă la insuficiență renală, chiar la deces. Cu epilepsia se poate trăi normal”, a subliniat prof. univ. dr. Dana Craiu.Părinții și oamenii care vin în contact des cu copiii care suferă de epilepsie ar trebui să fie atenți la anumite manifestări clinice care sunt identice și care se repetă și între care micuții sunt bine.,,Sunt caracteristici pentru fiecare dintre aceste crize și există și fenomene însoțitoare, cum ar fi somnolență după criză în anumite tipuri de criză, anumite prodroame pe care pacientul le simte atunci când începe o criză, deci sunt particularități, dar când apare ceva deosebit, altceva decât comportamentul normal al copilului atunci părinții ar trebui să vină la doctor și să întrebe”, a spus președintele Societății Române Împotriva Epilepsiei.Mulți părinți vin chiar de la prima consultație cu o criză filmată, un lucru foarte util care îi ajută pe medici în a pune diagnosticul cât mai corect.,,Părintele când i se întâmplă ceva copilului său, nu mai poate să gândească nimic, să se concentreze, să fie atent la amănunte, el nu vede decât că acel copil are ceva. Am avut părinți care au spus au crezut că o să moară copilul, deci sunt unele crize foarte impresionante, iar unii părinți, neavând pregătire medicală deloc, chiar nu iau în seamă anumite semne clinice, de aceea îi rugăm pe părinți să filmeze crizele”, a explicat prof. dr. Dana Craiu.În opinia medicului, filmarea fiind fidelă arată toate semnele clinice în succesiune. ,,Putem să vedem o filmare de zeci de ori și putem să vedem fiecare amănunt, fiecare element al corpului, cum se mișcă, ce se întâmplă cu conștiența. În felul acesta, medicul poate să pună un diagnostic bazat pe ceva concret și nu pe o poveste a unui părinte care este implicat emoțional”.Odată pus diagnosticul corect, tratamentul cu medicamente anticonvulsivante contribuie la scăderea frecvenței crizelor sau chiar la eliminarea completă a lor, lucru care se întâmplă la 70% dintre pacienți.,,Cu ajutorul tratamentului putem să oferim posibilitatea pacientului să aibă o viață normală la școală, la facultate, în familie și să nu fie împiedicate activitățile zilnice de crize. Acesta e rolul tratamentului și nu suntem, exagerați în administrarea tratamentului. Sigur că există diverse tipuri de epilepsii și se tratează diferit sau nu se tratează, dar marea majoritate trebuie tratate mai ales sindroamele care pot să fie însoțite de regres”, a declarat prof. dr. Dana Craiu.Medicul neurolog a mai precizat că tratamentul este de lungă durată și că trebuie făcut fără oprire.,,În momentul în care au oprit tratamentul brusc, sevrajul poate să ducă la crize multe sau chiar la status epilepticus, iar unii pacienți dacă reîncep să facă crize pot să aibă regres cognitiv. Deci, niciodată nu opriți tratamentul brusc. Trebuie numai în colaborare cu medicul neurolog și neurolog pediatru, iar oprirea tratamentului se va face treptat”, a atras atenția prof. univ. dr. Dana Craiu, Președintele Societății Române Împotriva Epilepsiei, care s-a implicat în campania educațională de conștientizare a epilepsiei, numită „Nu te ascunde!”.https://360medical.ro/…/video-prof-dr-dana…/2022/12/09/
7 În jur de 500.000 de oameni suferă de epilepsie în România, dar din aceștia doar 150.000 sunt diagnosticați. Epilepsia este una dintre cele mai frecvente tulburări neurologice, cu o prevalență de 0,7% din populație. Despre impactul acestei boli asupra vieților pacienților din țara noastră, asupra sistemului de sănătate, dar și asupra societății se va discuta pe larg în cadrul primei ediții a dezbaterii online Epilepsy360,
În urmă cu câteva zile a fost lansată la nivel național campania de conștientizare a epilepsiei ,,Nu Te Ascunde”, care îl are drept Ambasador pe campionul mondial la natație David Popovici.
Plecând de la mesajele cheie ale campaniei de conștientizare a epilepsiei, susținută de compania UCB Pharma, nu te ascunde! Informează-te. Mergi la medic. Tratează-te! experți în domeniul neurologiei și reprezentanți ai asociațiilor de pacienți vor aduce în discuție la dezbaterea Epilepsy360 teme precum: situația din România versus Europa privind incidența și prevalența bolii, provocările medicilor legate de diagnosticarea și controlul bolii, tratamentele disponibile în România pentru epilepsie, accesul românilor la terapii, aderența la tratament, dar și ce înseamnă crizele epileptice și epilepsia necontrolată.
Medicația cu medicamente antiepileptice (AED) este piatra de temelie a tratamentului pentru epilepsie. Aproape 70% dintre pacienți obțin un control al crizelor cu un tratament adecvat. Ca boala să fie ținută sub control este nevoie să existe o bună comunicare medic pacient, așa că invitații dezbaterii vor aborda și subiectul colaborării cu medicul pediatru, cu medicul de familie și medicul neurolog.
Stigma și discriminarea pacienților cu epilepsie din România sunt două probleme cu care trebuie să lupte cei care suferă de această boală, motiv pentru care speakerii vor atinge și aceste subiecte.
La Epilepsy360, eveniment din seria conferințelor 360 APT – Acces, politici și terapii, au confirmat participarea prof. univ. dr. Dana Craiu, președintele Societății Române Împotriva Epilepsiei, conf. univ. dr. Ioana Mîndruță, coordonator în Programul Național de Epilepsie, dr. Irina Oane, medic specialist neurolog și Ileana Ștefan, director executiv al Asociației Pacienților cu Epilepsie din România.
Dezbaterea va fi transmisă live pe site-ul 360medical.ro, pe Youtube și pe pagina de Facebook. Dacă aveți întrebări pentru invitate puteți să le puneți sub formă de comentarii sau mesaje pe pagina de Facebook 360medical.ro în timpul evenimentului
