CONFERINTA MEDIAFAX: Costurile sociale pentru cei cu epilepsie, de opt-noua ori mai mari decat cheltuielile cu tratamentul

Costurile sociale pentru bolnavii cu epilepsie sunt de opt-noua ori mai mari decat cheltuielile pentru diagnostic si un tratament corect, a declarat marti, la conferinta MEDIAFAX, Ovidiu Bajenaru, presedintele Societatii de Neurologie din Romania.
Epilepsia afecteaza toate categoriile de varsta, insa semnificatia ei etiologica este diferita, a spus profesor dr. Ovidiu Bajenaru.

“Din nefericire, curba aceasta creste foarte mult dupa varsta de 45-50 de ani, si asta din cauza faptului ca multi dintre pacientii care au epilepsie la aceasta varsta, au epilepsie secundara unor altor patologii. Vreau sa atrag atentia asupra celor doua categorii: epilepsia-boala primara si epilepsiile secundare, cu care noi ne confruntam foarte mult in clinica neurologica”, a declarat profesorul Bajenaru, la conferinta MEDIAFAX cu tema “Bolnavul cu epilepsie, de la integrarea sociala la accesul la tehnici terapeutice noi”.

Presedintele Societatii de Neurologie din Romania a atras atentia asupra faptului ca impactul economic este mult mai mare din punct de vedere social, daca nu se asigura diagnostic si tratament corect.
“Ceea ce numim costuri directe – si din pacate noi ne uitam numai la astea – sunt de opt-noua ori mai mici decat costurile indirecte, care sunt costurile sociale, si de asta trebuie sa tinem seama. Daca investim in pacient o suma proportional mai mica pentru a avea un diagnostic corect, un tratament corect, atunci avem sansa sa reducem din aceste costuri sociale imense, care vizeaza reducerea orelor de munca aducatore de venit nu numai pentru familia lui, dar si pentru societate, pierderile salariale pe care le au pacientii si familiile lor si care se reflecta la nivel social, si care ar trebui sa ne preocupe. Ele trebuie calculate pe termen lung, pentru ca nu le putem calcula printr-o aritmetica simpla si imediata. Dar la bolile cronice ar trebui sa ne uitam intotdeauna la costurile indirecte”, a mai spus profesorul Ovidiu Bajenaru.

El a subliniat ca pe langa costuri sunt si multe aspecte psiho-sociale, dar si cele legate de calitatea vietii pacientilor.

“Intr-o societate normala, cand vorbim despre o patologie, nu trebuie sa vorbim numai de mortalitate sau supravietuire. Noi traim intr-o societate in care ne intereseaza calitatea vietii bolnavului. Din diverse studii care s-au facut in lume, cam un sfert dintre pacientii cu epilepsie nu au un loc de munca, iar dintre cei care nu au asa ceva, peste jumatate considera ca somajul este o consecinta directa a bolii. Sa nu uitam ca pentru multi boala incepe in copilarie, de asta se spunea si “boala copilului”, ceea ce inseamna ca acel copil nediagnosticat si netratat corect are complicatii nu numai la varsta respectiva”, a mai spus Ovidiu Bajenaru.
Presedintele Societatii de Neurologie din Romania a adaugat ca 54 la suta dintre persoanele cu epilepsie cuprinse intr-o forma de invatamant au spus ca boala are efecte negative asupra performantei scolare, iar jumatate dintre pacienti s-au declarat ingrijorati de problemele cognitive, care reprezinta una dintre problemele majore la orice varsta.

“In medie, copiii cu epilepsie tind sa fie in urma cam cu un an in ce priveste capacitatea de a citi si, evident, sunt multe probleme legate de comportament. (…) Ceva mai mult de jumatate declara ca au restrictii in activitatea fizica curenta si aproape jumatate au dificultati de concentrare. Mai mult de o treime au ingrijorari in ce priveste capacitatea de a avea copii sanatosi. (…) Sunt probleme de cuplu foarte multe si de feluri diferite. Aproape o cincime declara ca sunt discriminati la locul de munca”, a mai spus profesorul Bajenaru.

Un alt aspect semnalat in cadrul conferintei este faptul ca unii dintre pacientii cu epilepsie au risc de moarte neprevazuta si se confrunta cu tulburari cognitive, depresie, leziuni fizice, disfunctii endocrine, migrene si tulburari de somn.

“Tulburarile cognitive sunt cauzate de boala insasi si de numarul de crize. Cu cat sunt mai frecvente crizele, cu atat tulburarile sunt mai mari, astfel ca boala trebuie tratata pentru ca pacientii sa nu mai faca crize. Singurul obiectiv in acest tratament este ca pacientul sa nu mai faca crize”, a mai spus profesorul.

Ovidiu Bajenaru a explicat ca la acesti pacienti creste de doua-trei ori riscul de deces din diverse motive, cum ar fi leziunile, accidentele, iar cinci la suta din rata anuala a urgentelor din camera de garda sunt cauzate de crizele epileptice.

O alta afectiune care apare in cazul bolnavilor de epilepsie este depresia, pana la 22 la suta dintre pacientii depresivi putand ajunge la suicid.

Ovidiu Bajenaru a mai aratat ca aproximativ 70 la suta dintre pacienti pot raspunde la un tratament bine condus, care inseamna diagnostic corect, aplicarea ghidului si protocolului elaborat.

“Tratamentul este rigoarea de respectare a protocolului. Noi l-am adus la zi, dar nu l-am oficializat pentru ca include si medicamente noi. Treizeci la suta dintre pacienti sunt rezistenti la tratament”, a mai spus profesorul Bajenaru.

Ministrul Sanatatii, Nicolae Banicioiu, si presedintele CNAS, Gheorghe Radu Tibichi, au discutat, la conferinta MEDIAFAX, cu specialisti de top in neurologie si decidenti din administratie si din domeniul medical despre situatia si problemele bolnavului cu epilepsie.

Sase milioane de europeni si peste 70 de milioane de oameni la nivel mondial sufera de epilepsie, aceasta fiind cea mai frecventa tulburare neurologica grava. Epilepsia poate sa apara la orice varsta, insa cel mai frecvent este diagnosticata fie la varste foarte mici, fie dupa 65 de ani. Exista si un prag intermediar, in care epilepsia apare la oameni tineri, complicandu-le astfel nu doar sanatatea, ci si viata socio-profesionala.

In Romania sunt luati in evidentele medicilor aproximativ 200.000 de pacienti cu epilepsie, conform statisticilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Specialistii din tara noastra estimeaza insa ca numarul acestora ar fi mult mai mare, intre 300.000 si 500.000 de romani suferind in realitate de epilepsie.